Cadiz, orasul de la Atlantic

Am prins putin timp liber si am hotarat sa inchei astazi frumoasa mea calatorie din Spania si imprejurimile acesteia. Activitati au fost multe, am strabatut mari, tari intregi si multe puncte de o importanta istorica deosebita cu inima impacata acum ca am facut 95% din tot ce mi-am propus pentru aceasta vacanta. Nu o sa regret nici intamplarile poate mai putin fericite din Granada, nici entuziasmul cu care am reusit sa va transmit si voua toate sentimentele pe care le-am trait in aceste locuri. Sunt incantata ca am ales sa ne petrecem vacanta in sudul Spaniei, ce isi are exotismul sau aparte. Acum, revenind la oile noastre, ultima mea destinatie din aceasta vacanta este Cadiz. Iar precum spune si titlul, orasul Cadiz are iesire la Oceanul Atlantic. Astfel ca, intr-o dimineata de duminica innorata, am plecat spre acest oras cu tot cu costume de baie si pregatiti sa facem multi pasi, pentru ca auzisem si inainte de a ajunge acolo ca stradutele, promenadele si plajele sale sunt cele mai frumoase de parcurs la pas. Asa am si facut, pornind calatoria de la Plaza de la Catedral, piata arhicunoscuta a orasului ce are ca obiectiv central Catedrala Noua, pe care am si vizitat-o. Spre fericirea noastra, gasisem loc de parcare in apropiere. Iar in fata catedralei, am gasit si un mic targ, dar asta este alta poveste.

Mic istoric:
Inainte de a parcurge impreuna acest oras, trebuie sa va explic putin contextul istoric. Orasul a fost fondat de fenicieni (actualul Liban) in jurul anului 1100 i.Hr., considerat astfel cel mai vechi oras al peninsulei Iberice. Aici va dau frau liber sa ma contraziceti pentru ca nu am verificat mai deloc istoricul oraselor portugheze, ce pot concura bine merci cu cele spaniole. Ce-i drept este ca fenicienii il numeau Gadir, grecii Gadeira, romanii Gades si arabii Qadis.

Cadiz a reprezentat pentru multe secole punctul de plecare spre comertul cu Orientul, mentionat fiind ca cel mai prosper oras al regiunii. La doua milenii jumatate de la infiintare, Cadizul a reprezentat punctul de plecare al lui Cristofor Columb spre India(mai departe ce s-a intamplat de fapt, stiti si voi). De asemenea, se spune ca in Cadiz s-ar fi nascut cantecul de flamenco.
Cu alte cuvinte, este un superb loc ce isi merita locul pe lista fiecarui calator.

Am cascat putin ochii la acel targ, apoi am pornit spre prima noastra promenada. De acolo, am luat-o spre Catedrala Cadiz pe care de asemenea am vizitat-o. Am continuat pe multe, multe stradute pana sa ajungem la plaja La Caleta, cu scopul de a vizita Castelul San Sebastian, care era inchis spre tristetea mea.

 

 

 

    

V-am facut pofta, nu-i asa? Ei bine am dat de un magazin de dulciuri care s-a dovedit a fi absolut un vis frumos. Aveau orice iti puteai dori de la un desert. Ciocolata, acadele, jeleuri, bomboane, nougat, susan cu mere, covrigi, saratele, fursecuri, deserturi orientale, cate si mai cate. Mai continui?

Aveau si sectiuni pentru vegani si diabetici. Iar toate astea erau realizate dupa retete locale din sudul Spaniei. Super original si autentic! Mi-a placut maxim. Bineinteles ca am luat cate ceva si ne-am delectat cu ele de-a lungul plimbarii. Stradutele sunt absolut uimitoare, iar fiecare scara de bloc este o opera de arta pentru mine. Nici nu se poate compara cu vreun bloc comunist si trist, oricat de renovat si plin de energie pozitiva ar fi.

Am dat chiar si de un targ de duminica, unde se vindeau vechituri, insa parea ca este un prilej pentru populatia mai inaintata in varsta sa iasa la plimbare si sa converseze cu altii. Interesanta experienta. Mi-a adus aminte de mercatto din Italia( care este intr-un fel sau altul bazat pe acelasi principiu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Si uitati asa am ajuns la plaja La Caleta, o nebunie totala de lume care se relaxeaza, distreaza sau turisti care exploreaza zona atat de interesanta din punct de vedere al peisajelor si al reliefului. In capat de tot se poate observa Castelul San Sebastian, pe care doream sa il vizitam, dar am avut pur ghinion. Nu credeam ca si spaniolii sunt asa de stricti cu zilele de duminica precum italienii. Totusi, supararea nu a fost la fel de mare ca la Alhambra pentru ca am recuperat mai tarziu multe alte obiective. Asa ca m-am bucurat de aceste privelisti.

 

 

 

 

 

 Dupa plimbarea de pe La Caleta, ne-am intors in centru unde am mai parcurs cateva stradute. Dupa inca o mica plimbare, am decis sa mergem si noi la plaja, sperand ca vom gasi ceva mai linistit si nu harmalaia din aceasta zona. Insa, in zadar,caci se pare ca tot Cadizul a iesit la plaja in acea zi. Dar ne-am bucurat de o baie in Atlanticul rece si de ultimele ore in acest oras fabulos, vesel si cuminte in acelasi timp.

 

 

 

 

 

 

 Din pacate aici trebuie sa inchei calatoria si articolele pe anul 2019! Va multumesc nespus pentru vizionare si va imbratisez pe toti cu drag! Ne revedem curand! V-am pupat!