Impresii si povesti de la Bari

Va promit ca scapati de mine si ca este ultimul articol depsre Italia(cel putin pentru o perioada). Pot spune ca de la Bari am plecat cu ceva lectii invatate si cu zambetul pe buze. Chiar daca ultima zi am petrecut-o cu grija de a ajunge la finalul acesteia la aeroport, am luat orasul la pas, am cunoscut oameni noi si am simtit vibratia Italiei de sud asa cum se cuvine. Ca o mica descriere a orasului, pot spune ca se caracterizeaza prin strazi interminabile si care se intersecteaza, creand un nesfarsit dreptunghi, si prin balcoane deosebite. Arhitectura orasului m-a impresionat prin amestecul de culori si prin complexitatea si diferenta drastica de la o cladire la alta. Cred ca cel mai mare atuu pe care il are Bari sunt strazile prin forma lor perfecta si cladirile pe tot de-a lungul acestora, realizand un orizont in departare. Este intr-adevar fascinant asa ca urmeaza sa va arat si dovada.

                             O prima poza din Lungomare, asa zisa faleza orasului
Intai am pornit de la rude si ne-am oprit pe una dintre miile de strazi ce merita luate la pas pentru a savura o cafea si un fresh de portocale inainte de multa miscare.

Cel mai fain a fost ca nu am inceput sa cautam diferite obiective turistice cum facem de obicei, ci pur si simplu ne-am aruncat in oras sa vedem daca iese ceva pana la final si sincer a fost ceva mai spontan si care o sa-mi ramana intiparit in minte mult timp.

Stiam cate ceva despre oras asa ca am ajuns cu usurinta in centrul istoric. Cu aspect de mahala si cu multa aglomeratie , aceasta parte a orasului ne-a facut sa fim mai atenti la detalii, la viata oamenilor simpli, dar si la genti si telefoane:)))

Cu chiu cu vai, am ajuns si la catedrala Sfantului Nicolae, unde se gasesc moastele acestuia. Este deschis pentru toti, asa ca daca ajungeti la Bari si sunteti credinciosi, aici este unul din primele locuri unde trebuie sa ajungeti. Eu am dat o fuga intr-un amestec de curiozitate si credinta.

In apropiere de lungomare, am gasit o cruciulita pe jos si de atunci ne-am simtit si mai bine in marele oras din regiunea Puglia

Si in final la lungomare!

La ora 17 urma sa inceapa un concert asa ca multi tineri care mai de care mai diferiti prin vestimentatie inconjurau zona, inveselind atmosfera.

Dupa o mica pauza ne-am cufundat din nou in strazile orasului, in cautare de magazine deschise caci era duminica, iar italienii au un obicei mai putin intalnit de a avea magazinele inchise in zilele de duminica si in orele de amiaza ale fiecarei zile.

Imaginea si cartea aceasta au in spate o poveste interesanta. Am intrat intr-un magazin unde hainele pareau ceva mai elegante si am zis ca poate gasim ceva. Parea deschis asa ca am zis sa profitam. Inauntru un domn mai in varsta, vanzatorul, ne-a intrebat de unde venim, iar noi in graba i-am raspuns:"Din Romania, domnule". Barbatul, cu zambetul pe buze, ne-a introdus putin in istoria Romaniei, si mai exact ne-a explicat pentru ce o apreciaza atat de mult pe Regina Maria, dar si motivele pentru care apreciaza tara noastra. Desi italian, nu era catolic, convertindu-se la religia baha'i care, ne zice el, are multi adepti in intreaga lume, iar regina Maria este apreciata pentru ca este cea care a permis practicarea acesteia in toata lumea. Discutia a fost ceva mai lunga, dar ceea ce ne-a sfatuit domnul si care ne-a ramas intiparit este sa nu uitam de unde venim si chiar daca apreciem Italia pentru multitudinea de cultura, sa nu uitam ca si noi avem ceva de oferit lumii. Mi s-a parut un om deosebit si care vede dincolo de stereotipuri, asa ca si-a facut loc la mine pe blog si in inima mea.

Poate va intrebati ce fel de dubioasa sunt de pun poza dintr-o librarie pe blog, Ei bine nu este in zadar, de aici am reusit sa cumparam cartea Rominei Power:"Karma Express".

Ne-am oprit la un loc racoros si umbros sa si mancam dupa o plimbare lunga. In farfurii vedeti o salata caprese numai buna si usoara pe o zi caniculara, spaghetele clasice si o salata a casei numita "Italiana". Aici am facut o pauza ceva mai lunga, insa in tot acest timp ne-am pus ceva mai multe intrebari, unele cu raspuns, altele fara; ceva deosebit intr-o zi aparent scurta cand incercam sa ajungem in cat mai multe locuri

Am oprit la o inghetata impecabila. Nocciola, Stracciatela, fistic si ciocolata( si langa ele bineinteles cartea Rominei Power). Ceva mai naturala aici, Nocciola a devenit inghetata mea preferata dintotdeauna(pana atunci eram confuza).

Prin doi pasi si trei miscari am zarit din nou lungomare si am pasit pe aceasta in drum spre gara, de unde trebuia sa preluam bagajele si sa pornim spre casa( Mi s-a parut tare comod sa lasam bagajele oarecum safe la gara contra cost pentru a petrece o zi libera prin oras si ca mai apoi sa le preluam si sa luam metroul pana la aeroport. Am platit 20 de euro pentru 3 bagaje de mana pe 5 ore jumate)

Leandri care te insotesc la tot pasul

Arhitectura superba zarita la rascruce de drumuri

Astfel, ne-am luat la revedere in stil mare de la superbul oras care odinioara era rau famat. Consider ca mereu ar trebui sa vedem dincolo de stereotipuri si sa incercam sa riscam mai mult daca vrem sa castigam mai mult. Bari m-a invatat multe, asa ca poate veti invata si voi ceva, vizitandu-l. Sper ca am reusit sa va transmit putin din vartejul de sentimente pe care le-am trait la Bari. Ne vedem in scurt timp cu alte tari si zone care merita sa li se impartaseasca povestea. V-am pupat!